ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ A TINERILOR

Sprijinirea tinerilor pentru a intra pe piața muncii și a rămâne pe aceasta constituie o parte esențială a politicilor care promovează creșterea economică și condiții de viață mai bune. Această activare și integrarea durabilă a tinerilor contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 cu privire la ocuparea forței de muncă

Tranziția tinerilor de la învățământ la locul de muncă este îngreunată de dificultăți specifice. Prin urmare, se înregistrează rate de ocupare relativ scăzute, o rată ridicată a șomajului și rate ridicate ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Șomajul în rândul tinerilor este mai sensibil la ciclul economic decât șomajul în rândul adulților. Întrucât sunt persoane nouintrate, cu experiență profesională limitată, este mai puțin probabil ca tinerii să găsească un loc de muncă, sunt adesea angajați în baza unor contracte temporare sau cu fracțiune de normă ori urmează un stagiu și sunt mai ușor de concediat atunci când ciclul economic este precar. În plus, în multe state membre, un număr mare de tineri lucrători au contracte temporare involuntare și, adesea, în astfel de cazuri, se confruntă cu dificultăți la trecerea către locuri de muncă permanente. Cu toate acestea, caracterul muncii temporare și oportunitățile pe care le oferă aceasta tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă stabil și permanent diferă semnificativ de la o țară la alta. O prevalență ridicată a contractelor de muncă temporare pentru tineri poate fi rezultatul urmării unui program educațional și de formare sau al parcurgerii unei perioade de probă

Nivelul ratei de ocupare, nivelul șomajului și nivelul de inactivitate în rândul tinerilor sunt influențate în mare măsură de situația macroeconomică. Însă pentru acestea ar putea exista, de asemenea, cauze profunde importante la nivelul caracteristicilor structurale ale tranzițiilor de la învățământ la locul de muncă. Acești factori structurali includ:

• rezultatele nesatisfăcătoare ale sistemului de învățământ și de formare;
• segmentarea piețelor muncii care afectează în special tinerii și capacitatea redusă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a furniza servicii adaptate tinerilor și eforturile limitate ale acestor servicii de a colabora cu tinerii în cele mai vulnerabile situații.
• Șomajul și inactivitatea în rândul tinerilor au un cost ridicat și necesită politici specifice. Șomajul, în special șomajul de lungă durată, la începutul carierei poate avea consecințe negative pe termen lung, cum ar fi venituri mai mici în viitor și perspective mai proaste de angajare (așa-numitele "sechele")

De asemenea, acesta poate determina scăderea nivelurilor de productivitate în ansamblu4 . Perspectivele de încadrare în muncă ale tinerilor trebuie să fie analizate, de asemenea, în contextul echității între generații. Având în vedere nevoia crescută de flexibilitate, au apărut diverse forme atipice de muncă, iar carierelor profesionale sunt acum mai puțin stabile. Deși o flexibilitate mai mare poate răspunde într-o anumită măsură nevoilor întreprinderilor și ale lucrătorilor, aceasta presupune și riscuri sociale. Cererea pentru anumite tipuri de muncă și de competențe este mai mare, în detrimentul altor tipuri, iar inegalitatea în ceea ce privește distribuirea veniturilor a crescut. Unii lucrători se află într-o situație din ce în ce mai precară. Având în vedere realitățile în continuă schimbare din lumea muncii, este posibil ca sistemele de protecție socială adaptate la piețele muncii tradiționale să nu poată acoperi toate persoanele care au nevoie de protecție. Toate aceste evoluții pot afecta tinerii mai mult decât persoanele aflate într-un stadiu mai avansat al carierei lor sau persoanele aflate la pensie și ar putea avea implicații la nivelul realizării proiectelor de viață ale acestora. Reducerea numărului de lucrători potențiali din cauza schimbărilor demografice și a creșterii raportului de dependență evidențiază importanța creșterii productivității muncii. Va deveni mai dificil să se recurgă la soluția de majora forța de muncă drept sursă potențială de creștere economică. Cu toate acestea, pe termen mediu, implicarea în mod activ a unui număr mai mare de persoane pe piața muncii poate marca o diferență importantă. Pentru a crește productivitatea, politicile trebuie să se orienteze spre inovare și extinderea bazei de cunoștințe a UE prin competențe și educație6 . Promovarea încadrării în muncă a tinerilor și îmbunătățirea tranzițiilor de la învățământ la locul de muncă au constituit o prioritate importantă pe agenda UE. Cu Garanția pentru tineret, statele membre s-au angajat să asigure faptul că toți tinerii cu vârste până la 25 de ani primesc o ofertă de angajare de bună calitate, beneficiază de educație continuă, ucenicie sau de perioade de stagiu în termen de patru luni de la părăsirea sistemului de învățământ sau de la intrarea în șomaj7 . Acest angajament a fost consolidat prin includerea sa ca principiu 4b 8 al Pilonului european al drepturilor sociale propus. Principiile din cadrul pilonului servesc drept punct de reper pentru un proces reînnoit de convergență către condiții mai bune de viață și de muncă9 . Reducerea ponderii tinerilor (în grupa de vârstă 15-24 de ani) care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în UE(11,5 % în 2016) devine astfel un obiectiv-cheie. Garanția pentru tineret a fost dezvoltată pe baza unui angajament politic asumat de către toate statele membre ale UE, și anume acela de a pune la dispoziția tinerilor sub 25 de ani o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni din momentul în care devin șomeri sau părăsesc sistemul de învățământ formal. Aceasta a fost rapid implementată în UE datorită unei combinații fără precedent dintre un puternic impuls politic, resurse financiare semnificative disponibile prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Fondul social european, precum și mecanisme solide de monitorizare la nivelul UE. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, o resursă financiară de 8,8 miliarde EUR, oferă sprijin specific direct tinerilor NEET din regiuni care se confruntă cu rate ale șomajului de peste 25 % .

Prezenta fișă tematică este structurată după cum urmează.

• Secțiunea 2 abordează șomajul în rândul tinerilor, tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), precum și alți indicatori-cheie de performanță din țările UE.
• Secțiunea 3 aduce în discuție dovezile disponibile cu privire la politicile care sunt adecvate pentru a aborda în mod eficace provocările legate de șomajul și inactivitatea în rândul tinerilor și prezintă pe scurt abordarea adoptată la nivelul UE, care se axează pe punerea în aplicare a Garanției pentru tineret.
• Secțiunea 4 prezintă exemple de bune practici privind politicile pentru a răspunde acestor provocări și oferă exemple din statele membre ale UE. De asemenea, este prezentată o imagine de ansamblu a situației actuale în toate țările UE.

Sursa :

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_youth_employment_ro.pdf